Energia este un domeniu bine finanțat cu diferite tipuri de fonduri publice în această perioadă și în anii care vin. La centrul Guvernului, echipa Ministerelor finanțatoare colaborează pentru a lansa programele cât mai adaptat nevoilor pieței dar și pentru a asigura o utilizare optimă a acestor fonduri.
„Am prezentat azi, la Parlament, la conferința Standarde nZEB, inițiată de deputata Oana Ozmen, o perspectivă generală a surselor de finanțare disponibile sau în pregătire în România pentru eficiență energetică, inclusiv reabilitarea termică a clădirilor, pentru producția de energie verde pentru autoconsum sau comercializare, pentru investiția în infrastructura sistemului energetic.
În primul rând, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene mai găsim deschise (deși pe final) apelurile POIM 2014-2020:
apeluri privind producția de energie verde pentru autorități publice localeapeluri pentru eficiență energetică, reabilitare termică clădiri și producție energie verde pentru companii
Ministerul Energiei are și el o ofertă generoasă de finanțări nerambursabile, în special pentru firme și operatori, dar unele și pentru sectorul public, prin:
PNRRFondul pentru modernizare
Administrația Fondului pentru Mediu pregătește și ea o serie de apeluri cum ar fi dotarea persoanelor fizice cu panouri fotovoltaice, eficientizarea iluminatului public, reabilitarea termică a clădirilor publice, etc.
Ministerul Mediului va derula o schemă de finanțare adresată în special fermelor – producția de biogaz din gunoiul de grajd.
Am invitat participanții la conferință să aibă în vedere și noul rol de finanțator al celor 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională, care vor acorda fonduri inclusiv pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale.
Desigur, 2022 a fost anul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din perspectiva miliardelor de euro deschise prin apelurile PNRR Valul Renovării (reabilitări energetice moderate, profunde și integrate pentru blocuri dar și clădiri publice) si Fondul Local (care a avut și două componente interesante – construcția de locuințe sociale/de serviciu la standarde nZEB și reabilitarea moderată de clădiri publice din orașe/comune).
Greul implementării acestor finanțări stă înainte și ține și de capacitatea pieței, a furnizorilor și constructorilor, de a livra echipamentele și lucrările care sunt necesare.
De aceea, conferința Standarde nZEB, organizată, azi, de deputata Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii, a reprezentat o bună platformă de dialog între legislativ, Guvern, companii de profil, mediul academic și cercetători. Cercetarea și inovarea în lupta cu atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
Gândim adesea că dialogul și evenimentele ne consumă din timp. O altă optică este aceea de a le privi ca pe investiții în obținerea de context, de informații utile, de contacte și, uneori, chiar de bune practici.”
Sursa: Roxana Manzatu
