Anul nou a venit cu un val de căldură pentru această perioadă a anului, cu temperaturi record atât în orașele din România, cât și multe orașe din Europa. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în urma măsurătorilor la 17 stații meteorologice, ziua de 2 ianuarie 2023 a fost cea mai caldă zi din ultimii ani. Aceasta este tendința generală a ultimilor ani, ca luna ianuarie să vină cu temperaturi peste normalul perioadei.
Anul a început cum se nu poate mai călduros în România cu temperaturi mari de 1 ianuarie: la Curtea de Argeș: 20,6°C / vechiul record: 20,0°C, Rădăuți: 20,2°C / vechiul record: 18,3°C, Târgu Ocna: 20,1°C / vechiul record: 18,2°C, Botoșani: 20,0 °C / vechiul record: 17,5°C.
Pe 2 ianuarie, orașele din tară cu cele mai mari temperaturi au fost Pătârlagele: 21,3°C / record anterior: 20,0°C, Târgoviște: 21,2°C / record anterior: 20,2°C, Câmpina: 20,8°C / record anterior: 20,6°C, Pitești: 20,2°C / record anterior: 19,4°C.
Europa a fost și ea atinsă de valul de căldură, dacă ne uităm la temperaturile din Cehia, 19.4°C în Budejovice-Roznov, Polonia, 18.9°C în Varșovia, Lituania, 14.6°C în Marijampole și Danemarca, 12.6 °C în Abed. Potrivit meteorologilor francezi, în sudul și nordul Alpilor, a nins pe versanți la peste 2.200 de metri, dar zăpada lipsește aproape total la altitudini mai joase din nordul Alpilor și de-a lungul Pirineilor.
Dacă de Revelion, ziarul Mesagerul de Sibiu primea o poză de la un cititor cu primii ghiocei apăruți, astăzi aflăm din Digi24 că și în comuna Dobrețu din județul Olt au înflorit ghioceii, care în mod normal apar la jumătatea lui februarie. Mai mult decât atât, în Cetatea Carolina din Alba Iulia, au apărut margaretele sălbatice.
Deși ne bucurăm de soare și facturi mai mici la încălzire, trebuie să ne gândim și la seceta care ne așteaptă și valurile de căldură care vor mai veni. Mai mult decât atât, experții agronomi spun că lipsa stratului de zăpadă, care ar trebui să protejeze plantele, afectează culturile, în special cele de grâu și de rapiță. În loc să intre în repausul vegetativ de iarnă, plantele încep să crească, iar dacă în perioada următoare vin temperaturi ceva mai scăzute, de minus 10 grade, ele sunt susceptibile de a îngheța.
E nevoie să avem grijă de noi, dar și de mediul în care trăim, căci experimentăm pe pielea noastră impactul schimbărilor climatice, prin evoluția temperaturilor anormale în această perioadă. Evenimentele meteorologice extreme vor deveni mai frecvente, mai intense și mai lungi, de aceea este nevoie ca guvernele și oamenii să ia măsuri pentru a reduce cât mai mult emisiile de carbon.
