„Flurona” este termenul folosit la începutul anului 2022 de specialiști pentru a descrie primul caz de infecție simultană cu gripa sezonieră și COVID-19 pe care l-au detectat în Israel la o femeie care tocmai născuse și nu era vaccinată nici împotriva gripei, nici împotriva COVID-19.
Flurona nu este o nouă variantă a virusului, ci doar un termen pentru a descrie starea pacientului diagnosticat cu dubla infectare. Cazul femeii din Israel, diagnosticată cu flurona, nu era însă primul caz detectat în lume, alte cazuri fiind înregistrate încă din primăvara lui 2020 atât în Europa, cât și în SUA.
De asemenea, în Wuhan, China, medicii au descoperit că aproximativ 12% din pacienții internați cu COVID-19 aveau și infecție cu virusul gripal. Specialiștii n-au fost foarte surprinși de cazurile care prezentau infectarea cu ambele virusuri tocmai pentru că amândouă afectează căile respiratorii, au aceeași modalitate de transmitere și același agent patogen.
Flurona nu este o variantă mai gravă a îmbolnăvirii, ba chiar uneori simptomele sunt ușoare. Măsurile de precauție și restricțiile impuse au făcut ca numărul acestor cazuri să fie mai redus prin purtarea măștilor chirurgicale și distanțarea socială. Vaccinul apărut la sfârșitul anului 2021 a venit să oprească și mai mult răspândirea cazurilor de infectare.
Cauze
Răcelile obișnuite sunt cauzate de rinovirusuri și coronavirusuri (altele decât SARS-CoV-2), în vreme ce virusurile gripale de tip A și B sunt cele care duc la îmbolnăvirea cu gripă sezonieră.
COVID-19 este provocat de virusul SARS-CoV-2, iar infectarea se face prin contact direct, prin secrețiile eliminate (tuse, strănut), mai ales în spațiile închise și neventilate corespunzător.
Factori de risc
Anumite persoane prezintă factori de risc în cazul acestor infectări, ceea ce poate schimba evoluția bolii. E vorba despre pacienții mai în vârstă cu boli asociate, astmatici, persoane imunodeprimate sau pacienții oncologici.
Simptome
Diferența dintre răceală și gripă este că cea de-a doua se instalează brusc ca simptomatologie, în comparație cu răceala obișnuită care debutează treptat, la 1-3 zile de la contactul cu o persoană bolnavă. Apar dureri musculare, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât și congestie nazală. Pot apărea și vărsături. Se asociază febră mare, de peste 38 de grade Celsius.
Infecția cu COVID-19 debutează la fel de brusc ca și gripa sezonieră și are o evoluție extrem de rapidă. Simptomele COVID-19 presupun: temperatură, tuse seacă, dureri în gât și frisoane. Pot apărea și diaree și vărsături la unii pacienți. Dificultatea la respirație apare brusc, odată cu eventualele dureri în piept, pe măsură ce sunt afectați plămânii.
Diagnosticare
În primele 48 de ore de la debutul simptomelor gripei se recomandă efectuarea unui test de gripă sau test rapid Covid care presupune un exudat nazal și se poate efectua acasă.
Dacă rezultatul este neconcludent, ceea ce se poate întâmpla în cazul unui test antigen Covid, se poate merge într-un centru medical pentru recoltarea și interpretarea rezultatelor, care vor indica apoi și tratamentul antiviral necesar. Cea mai sigură metodă este cea a testului RT-PCR.
Tratament
Tratamentul gripei este același ca pentru pacientul cu COVID-19 și presupune hidratarea corectă prin consumul a 2 litri lichide/zi care pot fi și compoturi, supe, ceaiuri, administrarea de antitermice sau analgezice ușoare pentru ameliorarea durerilor musculare și a cefaleei, picături sau soluții nazale pentru decongestionarea căilor respiratorii.
Câtă vreme pacientul strănută și/sau tușește este recomandat să rămână în izolare. În general, gripa la adulți durează aproximativ o săptămână. În cazul COVID-19 izolarea după diagnosticare este de 14 zile, ulterior se poate considera că pacientul nu mai este infecțios.
Complicații
Majoritatea pacienților cu gripă se vindecă relativ repede, dar există și persoane care dezvoltă complicații, cum ar fi: pneumonie virală sau bacteriană, boli de inimă și pulmonare, sinuzită sau otită medie.
Simptomele care trebuie comunicate urgent medicului sunt: dificultate în respirație (lipsă de aer), durere în piept sau abdomen, amețeală bruscă, confuzie, vărsături severe sau persistente, convulsii.
Pacienții cu COVID-19 pot face complicații și mai grave, mergând până la afectarea mai multor organe. În general, evoluția nefavorabilă a pacienților este influențată de comorbiditățile asociate. Cei mai expuși sunt pacienții cu boli cronice cardiovasculare, hipertensivii, pacienții cu boli renale sau afecțiuni hepatice.
Prevenție
Metodele de prevenție în cazul oricărei viroze respiratorii sunt cele recomandate și folosite încă de la începutul pandemiei: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, purtarea măștii în spațiile închise, adoptarea măsurilor de distanțare socială, izolarea la domiciliu din momentul diagnosticării, pentru a preveni îmbolnăvirea altor persoane, și vaccinarea, atât împotriva virusului gripal, cât și împotriva Covid-19.
Sursa: MedLife